wilson despre 100 to watch in biblia alternativilor.
related: "Most of the clubs look like Chinawhite on a bad LSD trip, full of fat mafia-looking guys and scantily clad girls listening to - rather inexplicably - minimal techno."
acesti charles saatchi de romania aleg in culegere artisti(?) pe masura imersiunii lor in cultura romaneasca. ce ma ingrijoreaza, insa, este absenta lui brincusi si mutu.
aceleasi ironii fanate la adresa consumerismului romanasc, criterii de selectie incerte, condamnarea artei "oficiale" (ce arta o fi oficiala in romania? daca te iei dupa kessler, arta oficiala e ortodoxa, si nu pastelurile din delta expuse in statie la 1 mai sau la anticariate) desi finantarea e mai mult decat oficiala...ce sa mai?! tinerii nostri la new york invata ca anything goes, dar numai cat timp e decretat arbitrar ca arta de comisii, gasti si coterii...dar parca mai conteaza?!, important e sa fim actuali, sa avem si noi pe bansky al nostru, sa avem si noi artisti, sa socam, ca nu e greu sa invatam sa fim rebeli, mai ales cand toata lumea este rebela, ca aparatul de fotografiat este talentul nostru principal, samd....
dar in acelasi timp nimeni nu se pricepe mai mult decat romanu' cand vine vb de a arunca o privire la curtea vecinului. Stiti voi la ce ma refer...la senzatia aia pe care o are vulpea cand nu ajunge la struguri.
Ar fi bine daca aparatul de fotografiat ar fi intrecut de talentul "cel mai talent", adica decenta. Nu numai ca in tara asta pe care toti o renegam (din N puncte de vedere) la nivel de arta exista 3 caini si 4 pisici (si ma refer la generatia "noua" si nu la vesinicele valori repropuse, reinventate etc etc) dar hai sa-i atacam si p'aia, ca asa suntem invatati "daca nu am eu de ce sa ai tu?".
Mi se pare oricum infantil sa pui in discutie toata selectia. Din pacate (pentru unii) in acest almanah exista lucrari foarte bune asa cum exista si treceri bruste de la cald la rece (de exemplu de la Ghenie la Vlad Cadar). Multi dintre cei selectati (vreti/nu vreti) sunt figuri active si prezente din punct de vedere artistic (pe scena romaneasca si internationala) asa ca pana la urma care este problema? Selectia este slaba? Este vb de gascaraie? Sunt artisti inventati?. Cred ca nemultumitii ar trebui sa iasa din umbra unor posturi postate pe diferite bloguri aratand de fapt ce a pierdut arta romaneasca (rerezentata ad hoc in acest caz de 100towatch) neincluzand si alti artisti, alte lucrari. Toti se arata eroi dupa razboi, dar unu sa vina sa zica "Domne, eu asta fac, asta lucrez".
Important este sa socam? Poate, dar cred ca asta se intampla cand se retrag si putinele burse pe care ICR-ul le pune la dispozitie (recent a fost retrasa bursa ICR Berlin), socam cand facultatile nu au in dotare absolut nimic, socam cand ridicam la rang de valori (prematur) universale personaje care de fapt sunt imbracate in poleiala de produs, socam cand dam mai multa atentie faptului ca Gorzo "traieste la NY domne" decat la lucrarile pe care le produce recent (si este mai bine sa nu o facem), nu socam cand cineva incearca sa mai adauge o mica piesa de lego acestui puzzle, in aceasta carte nimic nu este socant, nu exista dorinta de a soca.
In acelasi timp nimeni nu arata o alternativa: ICR este bad, arta/artistii la fel, comisii/selectii la fel dar atunci cine si ce ramane? Este ca si cum anumite persoane ar cunoaste o statie secreta de metrou care duce intr-un fel de Atlantida a artei: "Pai coaie, mai mergi de la Aparatori inca 4 statii gen, si ajungi undeva bine bine gen, numai artisti tari si lucrari de calitate gen (gen)". Pai daca este asa atunci sa fie pt toata lumea, aduceti la lumina adevaratele valori!
La pictura inca se invata cum sa acoperi peretii unor galerii precum Simeza, in fotografie daca ai un flicker in care pui tot felul de rahaturi pe care le comentezi si-ti sunt comentate de catre prieteni (asta numai este gascaraie) inseamna ca "esti artist" s.a.m.d.
sa le luam pe rand:
primele doua pasaje din postul lui andreass spun ca in spatele argumentelor mele se ascunde de fapt o frustrare. cu alte cuvinte, critica mea provine dintr-un resort psihologic indoielnic. nu am cum sa-i demonstrez contrariul si nici ca lucrurile nu stau asa cum spune el. tot ce pot sa-l asigur este ca o pozitie argumentativa nu este invalidata de motivatia psihologica din spatele ei. poate spune ceva despre moralitate, poate ne lumineaza asupra autorului dar in niciun caz nu este edificatoare pentru adevarul propozitiilor exprimate. de pilda, in cazul care un copil spune ca "imparatul e gol", adevarul propozitiei nu tine de faptul ca acel copil il uraste pe imparat.
si cu asta trec la punctul doi. problema mea principala nu este legata de faptul ca in album apare x si nu apare y, sau ca o persoana a primit bani publici sa scoata un album si eu nu am primit (il asigur pe andreass ca nu am niciun talent artistic iar aparatul de fotografiat, chiar si cel de la telefonul mobil, mi-e complet strain). ceea ce am in vedere este tocmai relativismul (postmodernismul mai mult sau mai putin asumat) pozitiei in care se situeaza ideologic autorii (asta reiese din interviuri si nu neaparat din album). de pilda, tw critica institutiile de stat care patroneaza galeriile oficiale dar in acelasi timp primeste finantare de la icr, tot o institutie de stat. ceea ce puneam in discutie este lipsa criteriilor care te ajuta sa discerni (si pe cale de consecinta sa finantezi cu banii contribuabililor) intre un "fotograf al cotidianului imund" si un pesiagist din delta... teoretic nu ai cum, anything goes, ceea ce ramane fiind delicioasele acuze reciproce: "generatia noua" pe "generatia veche" si invers, adica spiritul de gasca.
care sunt argumentele care iti pot sustine o atitudine revoltata fata de sistem, cand sistemul opereaza exact cu instrumentele tale? din aceasta perspectiva, rebeliunea e cam prost asezata.
in fine, partea mai putin elaborata si mai subiectiva din postul meu se refera la incapacitatea artisitilor de a iesi din dilema formelor fara fond. singura legitimare pare sa vina din sincronizarea-mimetismul febril al experientelor occidentale: revolta antisistem, critica consumerismului, folosirea cu predilectie a mijloacelor artistice tehnice, etc, ect.
cu simpatie sincera
Imi place cum e descrisa Romania, e buna initiativa, e un prim pas - chiar daca selectia a fost criticata, iar ideea cartii a fost inteleasa total gresit de 70% din populatie.